Primul termen al procesului „lotului Szoboszlai" a fost fixat pentru 11 februarie 2011, la Tribunalul Mureş. Urmaşii celor din „lotul Szoboszlai", după numele inculpatului principal, Szoboszlai Aladár, condamnaţi la moarte sau la închisoare în 1958, cer despăgubiri de la Statul român.
Cei 57 de ardeleni din „lotul Szoboszlai" au fost condamnaţi din cauză că s-au solidarizat cu acţiunile revoluţionare din 1956, de la Budapesta, când în Ungaria a izbucnit o amplă revoltă anticomunistă. Românii, mai ales cei din Transilvania, sătui şi eu de regimul communist, nu au putut sta de-oparte şi s-au solidarizat cu vecinii unguri. 57 dintre participanţii la revoluţia din Ungaria au fost condamnaţi, în 1958, de Statul Român. Zece dintre ei au primit pedeapsa cu moartea şi au fost executaţi la data de 1 septembrie 1958. Ceilalţi inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea şi muncă zilnică pe viaţă.
La începutul anului, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de revizuire a sentinţei din 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Nord Cluj şi i-a achitat pe revoluţionari. „Am fost de către sora inculpatului principal, Szoboszlai Aladár. Am avut mari greutăţi cu rezolvarea cererii de revizuire, pentru că nu s-a ştiut care este instanţa competentă să rezolve cererea de revizuire. Până la urmă, Înalta Curte de Casaţie a desemnat instanţa civilă competentă pentru cele zece persoane condamnate la moarte şi alte 47 condamnate la închisoare, în medie, pentru 15 ani. La rejudecare, am obţinut achitarea tuturor inculpaţilor", a declarat avocatul Kincses Előd.
Doar trei revoluţionari mai sunt în viaţă
Dintre inculpaţii condamnaţi la închisoare mai sunt în viaţă trei persoane: fraţii Orbán Petru şi Orbán Etelka şi călugărul Ferenc Ervin. „Erau nişte vizionari, care în locul acelui regim voiau o societate democrat-creştină, în care se respectă dreptul de proprietate şi
