Germania si Romania pot fi adesea date ca exemple pentru cum ar trebui, respectiv nu ar trebui, sa fie abordate problemele economice si sociale ale momentului.

Intr-adevar, Germania pare sa fi depasit recesiunea, este primul exportator al Uniunii Europene, este un exemplu de disciplina financiara si control al finantelor publice etc., in timp ce la noi lucrurile stau exact pe dos.

Mentalul colectiv al romanilor include imaginea seriozitatii germane, lipsa "nemtilor nostri" fiind adesea deplansa. Comentarii si studii specializate puncteaza si ele diferenta. De exemplu, George Friedman, fondatorul agentiei Stratfor, considera emblematic pentru problemele pe care le intampina Romania in incercarea de a iesi din criza tocmai deficitul comercial din relatia cu Germania.

Pe de alta parte, un alt studiu, efectuat de data aceasta de Institutul de Cercetari Economice Prognos din Elvetia, studiu citat de editia de marti a cotidianului german Die Welt, ordoneaza regiunile si orasele Germaniei din punct de vedere al asteptarilor economice pentru perioada urmatoare.

Nu surprinde cu nimic aflarea landurilor din sud, Bavaria si Baden-Wuertenberg, in special a orasului Muenchen, in fruntea listei. Dar lucrurile nu au stat asa dintotdeauna. Nu cu multe decenii in urma, partea de sud a Germaniei era subdezvoltata in comparatie cu restul. Mentalul colectiv, german de data aceasta, pastreaza inca imaginea bavarezului bautor de bere, imbracat in pantaloni de piele, cu maniere discutabile si performante ambigue.

Daca Germania este un etalon la care ne raportam ca la ceva demn de urmat, atunci poate ca modul in care s-au inversat raporturile de forte intre regiunile Germaniei, ar putea sa ne fie de folos pentru a constientiza ce avem de facut, in vederea eficientizarii si modernizarii Romaniei.

Nordul Germaniei era axa