România ezită să participe la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, câştigat de un dizident chinez anticomunist, de teama represaliilor economice şi diplomatice ale Beijingului.
Au trecut patru zile de când România ar fi trebuit să răspundă invitaţiei de a participa la decernarea Premiilor Nobel, organizată la Oslo, Norvegia. La bază stau controversele internaţionale care planează în jurul laureatului Nobel pentru Pace, activistul chinez Liu Xiaobo, plasat de autorităţile de la Beijing în detenţie pentru „incitare la subminarea puterii de stat". Anunţul câştigătorului ales de Comitetul Nobel a înfuriat China, care l-a numit pe Liu Xiaobo „infractor", şi, reamintind care este forţa sa economică, a avertizat comunitatea internaţională să nu frecventeze ceremonia.
În aceste circumstanţe, România încă ezită să răspundă invitaţiei cu da sau nu, în timp ce Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia şi Olanda şi-au confirmat prezenţa. Au respins, în schimb, invitaţia: China, Rusia, Kazahstan, Cuba, Maroc şi Irak. Contactat de RL, ministrul de Externe Teodor Baconschi, a confirmat că nu s-a luat o decizie finală, iar în cazul în care ne vom prezenta, sigur reprezentarea nu va fi la nivel de şef de misiune. Predecesorul lui Baconschi la MAE, Cristian Diaconescu, susţine că ar fi trebuit consultaţi partenerii din UE pentru o poziţie comună. Potrivit unor oficiali români, Bucureştiul se teme că prezenţa unui oficial ar putea fi interpretată de puterea comunistă de la Beijing o ofensă.
„Suntem în aceeaşi barcă"
Acest lucru, în ciuda faptului că de 20 de ani câştigătorul de acum al Nobelului pentru pace, Liu Xiaobo, a promovat aplicarea drepturilor omului în China, a participat la protestele din piaţa Tiananmen, în 1989, şi a fost unul dintre autorii Cartei 08, un manifest pentru democratizarea Chinei. Xiaobo este
