După alegeri în 50% din filiale, vechii lideri rămân în picioare, înclinând balanţa spre tabăra lui Vasile Blaga, dacă noua conducere a PDL nu va fi una negociată Sursa: CODRIN PRISECARU

Alegerile PDL în judeţe nu au schimbat cu nimic raportul de forţe în perspectiva bătăliei la vârf, iar pronosticul unei răsturnări de situaţie e, practic, nul. PDL-iştii s-au reales, în mai toate filialele, pe reţeta de succes a candidatului unic. Rezultatele din 15 judeţe, la care se adaugă, duminică, alte 4 cu final previzibil, arată că, deşi a pierdut Internele, Vasile Blaga şi-a recuperat poziţia de mână forte în partid.

Al doilea pol de putere, din jurul Elenei Udrea, are în spate câteva filiale puternice - ca Arad, Braşov, Suceava -, dar insuficiente într-o competiţie cu Blaga. Avertismentul său, că nu exclude candidatura la şefia PDL, ţine de altfel în şah partidul, pretendenţii funcţiilor la vârf evitând poziţionarea până la un anunţ ferm. Din acelaşi motiv, varianta cea mai probabilă preconizată în PDL ar fi negocierea, în final, a unei singure liste pentru Congres în care taberele să-şi împartă funcţiile după influenţă.

Cota Blaga-Udrea, 3:1

Din 15 filiale, PDL-iştii au răsturnat doar 3 lideri, unul dintre cei retrogradaţi - Bogdan Cantaragiu, unul dintre oamenii lui Adriean Videanu, - fiind de fapt mutat la sectorul 1. Mecanismul realegerilor e simplu: majoritatea votanţilor în judeţe sunt şefi de deconcentrate puşi de vechii lideri, care riscă să-şi piardă funcţia la o schimbare de gardă.

Până acum, raportul taberelor Blaga-Udrea ar fi de 9 la 5, cu Dâmboviţa în expectativă. Din restul de 28, în care liderii vor rămâne în proporţie de 70% aceiaşi, Blaga şi-ar mări avantajul cu încă 23 de filale cel puţin.

Miza mare e însă în filialele din top 15 după rezultatele în alegeri, cele care vor da, pe algoritm