Una dintre cele mai importante voci ale comunităţii maghiare din România vorbeşte despre controversa iscată la Budapesta, după închirierea Sălii Mari a Teatrului Naţional din capitala Ungariei pentru o serie de evenimente culturale prilejuite de aniversarea Zilei Naţionale a României.

Invocând "sentimentele rănite", partidul radical Jobbik a calificat decizia drept "trădare" şi a ameninţat cu demonstraţii ample. Joi, directorul teatrului a anulat înţelegerea iniţială, dar scânteia deja se transformase în incendiu. "Mai marii zilei nu-şi dau seama cât de trecători şi caraghioşi sunt. Din păcate, fantasmele trecutului ne chinuie", arată publicistul Hugó Ágoston în interviul acordat EVZ.

EVZ: Domnule Ágoston, credeţi că a fost o greşeală decizia directorului Teatrului Naţional din Budapesta de a le permite oficialilor români să desfăşoare acolo activităţi cu ocazia Zilei Naţionale a României?

Hugó Ágoston: De la bun început, trebuie să despărţim cele două planuri. Cel al realităţii, al faptelor, al evenimentelor de cel al percepţiei. Róbert Alföldi, directorul Teatrului Naţional din Budapesta a procedat aşa cum au procedat în anii trecuţi alţi conducători ai unor instituţii de cultură de prestigiu: Cinematograful Naţional Urania în 2005, Palatul Artelor în 2006, Teatrul Thalia în 2008 sau Teatrul Belvarosi în 2009.

Singurul lucru notabil, care nu era atunci, este acum dominaţia dreptei naţionaliste, care are o majoritate zdrobitoare în parlament. Este clar că, dacă exista această majoritate şi în anii trecuţi, ea ar fi intervenit de fiecare dată. Activitatea ce urma să se desfăşoare la Budapesta în acest an, una eminamente culturală, cu piese de Bartók, Enescu si Haydn în interpretarea formaţiei Romanian Piano Trio, era dedicată publicului maghiar pentru a ajuta, aşa cum a declarat Alföldi, "cele două popoare ca după istoria lor zb