Excelenta -

Cum stiu ca pozitia pe care o ocupati temporar nu va ingaduie un raspuns la scrisoarea deschisa a colegului meu de platforma, Cristian Teodorescu, mi-am ingaduit libertatea de a incropi eu unul in locul Dumneavoastra.

Nu, nu e nevoie sa-mi multumiti. E suficient ca i-ati multumit lui Cristian. Si-acum, iata-va scrisoarea:

Domnule Cristian Teodorescu,

Pretuirea pe care o am fata de dumneavoastra ma obliga sa va raspund ca, din nefericire, nu va pot raspunde. Nu pentru ca eu, Teodor Baconschi, nu cred ca nu ati avea dreptate sa-mi adresati toate acele intrebari legate de prezenta semi-oficiala la Oslo a Romaniei cu ocazia decernarii premiului pentru pace dizidentului chinez Liu Xiaobo. Ci pentru ca omul politic Baconschi, mai exact Ministrul de Externe Baconschi nu o poate face. Scriitorul Teodorescu are aici mai multa libertate decat politicianul Baconschi in general si ministrul de externe, in particular. Stiti asta.

Ca om, ca roman si crestin-democrat mi-as dori si eu sa-mi pot ingadui intransigenta Dumneavoastra morala. Ca om, ca roman si crestin-democrat, va dau, asadar, perfecta dreptate cand ma urecheati pentru ca am ales o solutie tipic romaneasca: nici in picioare, dar nici complet in genunchi; o solutie caldicica. Ca ministru de externe, insa, ma vad nevoit sa pun mai presus interesele natiunii pe care o reprezint, chiar daca asta presupune, dupa cum atentiona Max Weber, bunaoara, sa-mi sacrific, in proces, sufletul. Se prea poate sa aveti dreptate si, realistic vorbind, apa caldicica sa fie scuipata, precum in Apocalipsa, din gura comunitatii internationale. Se prea poate ca solutia nici in picioare dar nici in genunchi sa se reduca, in fond, la pozitia putin magulitoare “pe vine”, iar “realismul” pe care l-am practicat sa fie, in fapt, mai putin eficient pentru tara decat idealismul. Dar a fost cea mai buna solutie