Dr. George Friedman, un membru in conducerea organizatiei Stratfor Global Intelligence, Inc. a publicat ultima parte a articolului sau despre Romania, care este rezultatul a catorva saptamani de investigatii si discutii cu membri ai guvernului, cu oameni de afaceri si cu cetateni particulari.
Stratfor: Raport din Romania (I)
Participarea Romaniei in NATO creeaza impresia unui sanctuar balcanic, unde orice posibilitate de agresiune e zero. Desi Romania se asteapta la aparare, in caz de agresiune, NATO din ziua de azi nu e cu nimic similar celui din timpul razboiului rece.
Cea mai buna comparatie ar fi cu clubul unui grup de ofiteri superiori pensionati. Puterea si vointa NATO sunt chestionate chiar si de proprii membri. Singura tara care a fost avantajata, de acest fel de aranjament, a fost Germania, care a avut cheltuieli militare aproape neglijabile. Restul membrilor, incluzand SUA, au cheltuit o parte majora din venitul national brut.
In momentul de fata, NATO are o strategie ambitioasa, dar ii lipseste fibra de violenta pentru a o implementa din plin. Un alt aspect legat de fluiditatea relatiilor in NATO, e oferit de cele mai diferite interese, uneori divergente, ale noilor membri. Pentru o victima a istoriei, cum e Romania, iluzia sigurantei oferite de aureola NATO conteaza foarte mult, desi e fara valoare practica. Autorul citeaza aici, costurile asociate cu statutul de membru in NATO, cheltuieli pe care Romania nu si le poate permite, in special pe fondul dificultatilor curente.
De aceea, asteptarile modeste ale romanilor par sa fie, toate, temperate de experientele trecutului. Pentru un strain este imposibil de descifrat intre reticenta instinctiva, proprie sufletului romanesc, sau un calcul matematic cu mai multe rezultate posibile. In ambele cazuri, psihicul romanesc pare sa intarzie actiunea, pana-s