De la sfârşitul Războiului Rece şi până în prezent marile puteri au decis să lase mâna invizibilă a pieţei şi nu planificarea centralizată să îndrume economia însă acum strategia economică a Chinei încalcă acest consens.
Puterile occidentale au atacat politica guvernului de la Beijing de a manipula cursul de schimb al yuanului pentru a-şi ajuta exportatorii, dar în capitala Chinei criticile pe care Occidentul le face de câteva luni nu au ecou, scrie The Wall Street Journal.
Întreg spectrul politicilor economice este rezultatul statutului unic pe care îl deţine China: stat emergent cu ambiţii de superputere. Liderii de la Beijing consideră că puterea statului este esenţială pentru menţinerea unei creşteri economice susţinute.
Acest model câştigă din ce în ce mai repede susţinători în contextul fragilităţii economiilor vestice promotoare active ale libertăţii pieţelor.
China a reuşit deja să îşi adjudece primul loc în rândul exportatorilor şi se pregăteşte să ia locul Japoniei drept cea de-a doua economie a lumii.
Criticii din Vest acuză China de o formă de mercantilism care provoacă adâncirea dezechilibrelor economice globale. Statele Unite şi Uniunea Europeană au reclamat la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) unele politici comerciale ale autorităţilor de la Beijing şi înfierează de câte ori au ocazia politica de neliberalizare a cursului yuanului.
"Chinezii au demonstrat că dacă au capacitatea să distrugă modelul de business şi să îţi ia profiturile, o vor face", crede Ian Bremmer, preşedintele companiei de consultanţă Eurasia Group.
Totuşi executivii marilor multinaţionale nu par să se teamă de strategia economică a chinezilor, în condiţiile în care piaţa statului comunist reprezintă debuşeul care generează creştere în contextul saturării pieţelor occidentale.
Un mare pas înainte făcut de politicienii
