La Editura Limes din Cluj-Npoca a apărut, sub coordonarea lui Ovidiu Pecican, "Antologia prozei scurte transilvane actuale", în două volume, o lucrare extrem de bine venită, alcătuită, cum vom vedea mai jos, după câteva principii clare. Ceea ce diferenţiază această antologie de altele similare este caracterul ei regional, menit să ofere o imagine ilustrativă pentru Transilvania, Banat, Parţiu şi Maramureş, reunind creatori din diverse generaţii.

Coordonatorul ediţiei se explică într-un cuvânt înainte. A urmărit, în primul rând, să-şi facă o datorie faţă de el însuşi, privind spre colegii săi care, prin scrisul şi vocaţia lor, conturează, din mers, ambianţa literară în care Vestul României se mişcă în materie de proză. A urmărit, pe de altă parte, un fel de recensământ, pentru că nu e indiferent ca, din când în când, să încerci să constaţi cine a mai sosit, cine a mai dispărut, cine continuă. În sfârşit, a dorit să ofere o imagine a prozei româneşti din regiunea specificată, la douăzeci de la revoluţie.

Sunt reuniţi creatori din diferite generaţii şi locuri circumscrise de spaţiul precizat şi de faptul că autorii înşişi au propus textele cu care se prezintă. Prin urmare, antologia nu răspunde necesarmente gusturilor coordonatorului. "Pentru a nu se îndepărta prea mult de tradiţia procedurală - sau ca o concesie făcută coordonatorului -, destui autori i-au permis acestuia să aleagă dintr-un mănunchi de texte preselectate sau dintr-un continuum masiv mai amplu (cazul fragmentelor de roman ale unora dintre prozatori). De fiecare dată editorul a specificat preferinţa sa pentru texte nemaiapărute în volume. "(...) Am avut, iată, un proiect comun: acela de a ieşi în întâmpinarea publicului românesc pasionat de lectură cu pagini mai vechi şi mai noi, cu povestiri, parabole, nuvele sau schiţe, cu fragmente de roman sau de proze mai ample; un bun ate