Domnului Mihai Şora
ţara mea beton-de-securişti
cu-ochii-niciodată-trişti
ca mâine Domnu’ Şora ne întreabă cât e ora
în betonul tuturor(a).
păi să vedeţi Domnu’ Şora (încerc eu)
în ţara asta betonată n-am scris la urma urmei decât poezii
dar ce poezii – un poem.
un poem la o sută de ani – continuu
răsărit (stins) de soare prenatal
reluat, în cap,
în sute şi mii de variante. răsărit. (stins). de soare. prenatal...
dar ce soare prenatal: marea de fapt. marea sadea
cu-n soare mic-smerit în ea.
da, marea printre ramuri răzuind arsura
unei voci din afara danturilor
şi lumină atât
cât ai aprinde un pai pe ape
direct din raza soarelui prenatal.
a cui rază mortule-nasolule
şi ce soare prenatal răsărind (stins) fără durată
în ţara asta betonată – termină cu prostiile.
pe mâine Domnu’Şora să ne spuneţi cât e ora
în betonul tuturor(a)
o dată pentru totdeauna.
Domnului Mihai Şora
ţara mea beton-de-securişti
cu-ochii-niciodată-trişti
ca mâine Domnu’ Şora ne întreabă cât e ora
în betonul tuturor(a).
păi să vedeţi Domnu’ Şora (încerc eu)
în ţara asta betonată n-am scris la urma urmei decât poezii
dar ce poezii – un poem.
un poem la o sută de ani – continuu
răsărit (stins) de soare prenatal
reluat, în cap,
în sute şi mii de variante. răsărit. (stins). de soare. prenatal...
dar ce soare prenatal: marea de fapt. marea sadea
cu-n soare mic-smerit în ea.
da, marea printre ramuri răzuind arsura
unei voci din afara danturilor
şi lumină atât
cât ai aprinde un pai pe ape
direct din raza soarelui prenatal.
a cui rază mortule-nasolule
şi ce soare prenatal ră