Avem parte de un început de stagiune muzicală bogat în evenimente, dinamic, divers, consistent; mă refer la principalii protagoniş ti, la principalele instituţii bucureştene de concert, la Filarmonică, la Orchestrele şi Corurile Muzicale Radio, dar şi la iniţiative festivaliere dintre cele mai captivante, rod al unor activităţi manageriale particulare.

Apreciez în mod cu totul special fenomenul unei anume intrări în normalitate în ce priveşte prezenţa creaţiei muzicale româneşti în programele bucureştene de concert. Căci, în mod firesc, în afara oricăror exagerări şi cu excepţia concertelor tematice speciale, fiecare concert simfonic, fiecare recital cameral ar trebui să conţină câte o lucrare aparţinând repertoriului autohton. Este, printre altele, felul în care viaţa noastră muzicală se individualizează în contextul concertului european, actual, al valorilor. O face cu notabilă consecvenţă Radiodifuziunea Română, departamentul ce cuprinde „Orchestrele şi Corurile Radio”, maestrul Horia Andreescu; spre exemplu, cu prilejul concertului de deschidere a stagiunii Orchestrei Naţionale Radio.

În lucrarea sa Ceasuri III, Doina Rotaru parcurge traiectul unor deveniri pe cât de evidente, pe atât de semnificative de la nivelul concretului cotidian la acela al oniricului personalizat, marcat de această dată de o viziune dramatică interogativă. Aceeaşi minuţioasă aplecare spre redarea logică a construcţiei de ansamblu, spre cizelarea atentă a frazei muzicale, a putut fi observată şi în realizarea acestui atât de popular opus care este Simfonia a 5-a în mi minor, de Ceaikovski. Tumultul romantic nu devine potopitor, este stăpânit, este logic condus, împlinind structura mare a lucrării.

Spre bucuria noastră, spre bucuria marelui public, solista serii, pianista Luiza Borac, revine cu reală cordialitate pe scenele noastre de concert; dintre