Irlanda se află la un pas de a face apel la un ajutor financiar internaţional instrumentat de UE şi FMI după ce guvernatorul băncii centrale, Patrick Honohan, a declarat că se aşteaptă ca ţara sa să primească un împrumut de "mai multe zeci de miliarde de euro. El a adăugat că banii vor fi acceptaţi, dar nu şi folosiţi.

Pentru a nu-şi strica imaginea înainte de alegerile parlamentare din 25 noiembrie, guvernanţii încearcă să "camufleze" finanţarea externă ca ajutor pentru bănci, nu pentru stat, dar distincţia dintre cele două a devenit insesizabilă când statul a decis să garanteze activele băncilor în septembrie 2008", scrie Financial Times.

"Cele două (statul şi băncile, n. red.) au devenit unul şi acelaşi lucru: este ca o omletă din care nu mai poţi scoate ingredientele", explică plastic Brian Lucey, profesor la Trinity College din Dublin.

"Pierderea suveranităţii economice este cea mai grea umilinţă pentru un partid de talia Fianna Fail, prezent pe scena politică încă de la declararea independenţei statului. De aceea se discută despre salvarea băncilor şi nu a statului", susţine decanul Şcolii de Ştiinţe Politice şi Sociologice de la Universitatea din Dublin, Chris Curtin.

Oficialii guvernului condus de Brian Cowen susţin că pot opri singuri hemoragia sistemului financiar, operaţie a cărei factură este estimată la 50 mld. euro, însă oficialii europeni alături de specialiştii de la Banca Centrală Europeană cred că problemele băncilor irlandeze sunt mult mai profunde.

Bănci prea mari comparativ cu economia

Comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn crede că economia irlandeză nu este suficient de puternică pentru a stopa derapajul sistemului său bancar. "Sectorul bancar irlandez trebuie să redevină viabil şi sustenabil", susţine oficialul european.

Cu toate că Irlanda nu a înaintat o cerere explicită de