Scutul antirachetă al NATO, \"o umbrelă protectoare\" pentru cei 28 de aliaţi, în valoare de 270 de milioane de dolari, va fi instalat în mai multe etape, începând din 2011, şi ar urma să includă şi elemente în România, relatează The Guardian, în ediţia electronică.
Începând de anul viitor, Statele Unite vor mobiliza nave de război Aegis cu interceptoare în estul Mării Mediterane , sprijinite de unităţi radar mobile şi conduse dintr-un centru de control de la Ramstein, Germania.
Până în 2015, va exista un sistem antirachetă terestru de tip Aegis în Polonia sau România, sau chiar în ambele ţări. A treia etapă, prevăzută pentru 2018, include prezenţa avioanelor fără pilot.
Până în 2020, ar trebui să fie amplasate rachete cu rază mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi monitorizate de sisteme-radar de avertizare timpurie, cum este cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie. Staţia de satelit americană de la Menwith Hill, tot în North Yorkshire, va avea de asemenea un rol-cheie.
Sistemul este estimat să coste aproximativ 270 de milioane de dolari pe zece ani, sumă care va fi împărţită de cei 28 de aliaţi.
Scopul scutului antirachetă este să protejeze aliaţii din cadrul NATO şi ţările din estul Mediteranei de o ameninţare considerată tot mai mare, în special cea reprezentată de rachetele cu rază lungă de acţiune Shahab-3 şi Qiam-1, care au raza de circa 4.000 de kilometri, şi care sunt dezvoltate de Iran. Cu toate acestea, Iranul nu este menţionat ca ameninţare în proiectul scutului.
SURSA: Mediafax
