Un exemplu celebru şi relativ recent este cel al marchizului de Anglesey, căruia i-a fost înlocuit, cu o proteză din lemn, piciorul pierdut în Bătălia de la Waterloo, în 1815. Ceea ce numim astăzi bionică este mult mai mult decât o proteză din lemn. Bionica reprezintă un domeniu cu aplicaţie interdisciplinară (cuprinzând electronica, biotehnologia, hidraulica, medicina, informatizarea şi nanotehnologia). De exemplu, mâna bionică i-Limb complet articulată, disponibilă comercial (din ianuarie 2008), care constituie un dispozitiv controlat de electrozii ataşaţi pe pielea braţului (electrozi care preiau semnalele electrice „emise” de muşchi). Asigură o prindere completă, degetele funcţionează independent; este flexibilă, durabilă, estetică, funcţională ca şi o mână organică şi poate fi controlată cu mintea.
În toamna lui 2009, cercetătorii italieni anunţau că au implantat unui tânăr brazilian prima mână bionică ce putea fi controlată de sistemul nervos central. Mâna în cauză era acoperită de un fel de mănuşă din fibră de carbon. De asemenea, introduse de o bună bucată de timp, genunchii şi picioarele bionice permit utilizatorului un mai bun control al mişcărilor în funcţe de cerinţele organismului.
Apariţia pacemaker-ului cardiac artificial, care foloseşte impulsuri electrice pentru a regla bătăile inimii, avea să revoluţioneze medicina, oferind cercetătorilor şansa de a se canaliza pe crearea inimilor artificiale, care iniţial erau dispozitive temporare pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant. Dar în 2008, oamenii de ştiinţă francezi au anunţat crearea, în colaborare cu grupul EADS, a primei inimi artificiale complet funcţionale, care foloseşte tehnologii similare celor existente în sateliţi şi avioane. Dispozitivul va fi produs în seria abia de anul viitor, potrivit presei de specialitate.
Una dintre cele mai cunoscu