Greselile, gafele si scaparile lui Traian Basescu ii indeparteaza pe tot mai multi dintre fostii sai sustinatori. Cu cat presedintele insista mai mult sa isi compromita cel de-al doilea mandat, girand derapajele si erorile unui Boc sau unei Anastase, doar de dragul de a controla cele mai importante institutii, cu atat Traian Basescu se trezeste tot mai singur.
Un presedinte cu o cota a increderii in randul populatiei de sub 10% a ajuns ca in numele "interesului national", pe care pretinde ca il cunoaste mai bine decat ceilalti 90%, care nu il mai sustin, sa actioneze si sa ia decizii majore pentru viitorul acestei tari. Un straniu paradox si o ciudata perversitate. In fond, exact asa era si in timpul domniei lui Nicolae Ceausescu - el stia cel mai bine ce nevoi avea poporul.
"Interesul national" era si in comunism cunoscut doar de o mana de oameni. El era apoi facut "cunoscut" si impus cu forta prostimii, fiind livrat la pachet cu lozinci de genul "pentru viitorul poporului va in flamanzim pe voi acum". Insa nu "interesul national" tot mai aiuristic clamat de Basescu si oamenii lui i-au alungat sustinatorii, ci gafele de ordin ideologic, erorile de comunicare si viziunile gresite de natura economica pe care le-a impus apoi Guvernului Boc.
Rand pe rand intelectualii care l-au sustinut pe Traian Basescu au inceput sa isi reconsidere optiunile si afinitatile. Printre primii, Andrei Plesu a recunoscut ca i-ar fi fost peste putinta sa-i fie aproape si sa sustina un "presedinte care n-are nevoie de consilieri, ci mai curand de ordonante". Mircea Cartarescu a declarat si el, tot in timpul celui de-al doilea mandat al sefului statului ca "epoca Basescu mi se pare terminata, cu bunele si relele ei".
Cat despre Gabriel Liiceanu, o alta personalitate care in numeroase randuri a declarat ca impartaseste multe dintre ideile lui Trai
