În ciuda faptului că par să nu aibă prea multe lucruri în comun, ştiinţa şi sportul sunt un binom inseparabil.
La prima vedere, ştiinţa şi sportul nu par a avea prea multe lucruri în comun, însă, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Aparent incompatibile, cursele de atletism şi medicina sau ingineria şi Formula 1, în realitate formează un binom inseparabil. De altfel, nu există nici o disciplină sportivă de care ştiinţa să nu se folosească în propriul interes. De asemenea, şi sportivii se folosesc de cele mai recente descoperiri ştiinţifice pentru a obţine rezultate remarcabile. Astfel, Luis Hamilton şi-a montat un nou tip de frâne, care îi permit să controleze mai bine monopostul său de Formula 1, iar, la final, de pe urma acestui progres tehnologic au de câştigat şi şoferii de maşini normale. Sud-africanul Oscar Pistorius, atlet cu ambele picioare amputate, foloseşte proteze speciale pentru cursele de alergare, oferind astfel posibilitatea unei vieţi normale pentru mii de persoane cu handicap. Iar colaborarea dintre sport şi ştiinţă a avut rezultate senzaţionale.
Casca salvatoare
„Formula 1, Marele Premiu al Ungariei, 25 iulie 2009, 2.42 PM. O piesă din maşina lui Barrichelo a trecut prin casca lui Felipe Massa şi l-a rănit la cap în timpul calificărilor pentru Marele Premiu al Ungariei“, scrie Marca. Brazilianul de la Ferrari a pierdut controlul maşinii şi s-a lovit de zidul de protecţie al circuitului. În urmă cu zece ani, după un astfel de accident, pilotul de la Ferrari n-ar fi avut nici o şansă. Acum însă l-a salvat casca. Compania germană Schuberth, care produce acest tip de cască, a intrat în Formula 1 în urmă cu zece ani. Căştile produse de ea sunt piese unice, realizate manual. În spatele fiecărei căşti sunt peste 3.000 de ore de muncă. Calota este formată din 16 straturi de carbon, material utilizat şi în fabri
