“Veşnicia s-a născut la sat” poate să însemne, în zilele noastre, că primăriilor din mediul rural le ia o veşnicie să răspună solicitărilor adresate în baza interesului public. Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu efectuat de organizaţia neguvernamentală Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC).
După ce a trimis câte un chestionar legat de practicile transparenţei la fiecare dintre cele 2863 de primării de comune din ţară, ANBCC a constatat că aproape două treimi dintre autorităţi nu respectă Legea 544/2001. E vorba despre acel act normativ care impune reprezentanţilor administraţiei să elibereze, la cerere, informaţiile importante pentru comunitate.
Studiul citat a fost dezbăut în cadrul Forumului Informării Publice, unde au venit şi câţiva oficiali din teritoriu. Deşi aceştia se plaseză în treimea autorităţilor care respectă legea, au îndurat criticile temperate ale ONG-iştilor.
“Căutăm democraţia rurală”
“Legile asigură doar premisele pentru o bună comunicare dintre autorităţi şi cetăţeni, chiar şi atunci când se aplică riguros există carenţe. De asta este nevoie de sinceritate şi bun management din partea primăriilor”, a deschis discuţiile Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru Participare Publică, unul dintre 37 de ONG-uri care colaborează cu ANBCC.
Studiul, denumit “În căutarea democraţiei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în România”, a inventariat şi modul în care primăriile din mediul rural ţin legătura cu cetăţenii, Astfel, 20 la sută dintre acestea au transmis că folosesc un singur canal de comunicare. Se poate însă şi mai rău: un procent asemănător de autorităţi locale nici nu au menţionat cum anume relaţionază cu oamenii.
“Funcţionarii de la sate sunt vai de steaua lor”
După ce a ascultat cu răbdare o parte
