La 30 de kilometri de Tulcea, în satul lipovenesc Sarichioi, copiii se străduiesc să înveţe cât mai bine limba română. Livia Neculai (27 de ani, foto) este profesoară de rusă de patru ani. Ea predă la clasele primare elementele de bază ale limbii materne.

„Nu cred că i-ar ajuta prea mult pe copii să înveţe toate materiile în rusă, cum se vehiculează în Legea educaţiei pe care o vrea Guvernul. Eu apreciez limba maternă, dar trebuie să respectăm faptul că trăim în România şi trebuie să vorbim româneşte", spune ea.

„La ce ne-ar ajuta?"

Directoarea şcolii, Natalia Pavlov, crede că predarea exclusiv în limba maternă ar face mai mult rău decât bine.

„Noi nu vrem autonomie, nu vrem şcoală în limba noastră. Nouă ne este de ajuns să-i învăţăm pe copii să vorbească ruseşte câteva ore pe săptămână", argumentează Natalia Pavlov.

Directoarea afirmă că elevii care vor să înveţe în limba rusă o pot face peste hotare. Ea nu exclude ca unii dintre elevii de la ea din şcoală să aleagă un astfel de drum. Deocamdată, ei se descurcă foarte bine în sistemul educaţional românesc.

„Studiez foarte bine în româneşte. Este bine să ştiu limba română pentru a putea studia mai departe la liceu", afirmă şi Iulia Haralambie, elevă în clasa a VIII-a. Colega ei, Alina Fedot, este la fel de pragmatică. „Studiez atât limba română, cât şi limba rusă, pentru că mă vor ajuta în viaţă. În familie vorbim atât româneşte, cât şi ruseşte, aşa că nu mi-a fost deloc greu la şcoală".

Prevederile pentru minorităţi, privite diferit

Dacă Legea educaţiei va intra în vigoare în varianta susţinută de Guvern, elevii care aparţin minorităţilor naţionale au dreptul să înveţe toate materiile, inclusiv Istoria şi Geografia României (predate, până acum, în română), în limba maternă.

Dacă elevii minorităţiiruse nu sunt interesaţi să profite de aceste prevederi, copiii