Elevii cu rădăcini rusești din Dobrogea nu se gândesc să profite de predarea tuturor materiilor în limba maternă, așa cum prevede noua lege a Educaţiei. La 30 de kilometri de Tulcea, în satul lipovenesc Sarichioi, copiii se străduiesc să înveţe cât mai bine limba română.
Livia Neculai (27 de ani) este profesor de rusă la şcoala cu clasele I-VIII din Sarichioi de patru ani. Ea le predă celor mici elementele de bază ale limbii materne în clasa întâi, în clasa a doua începe cu alfabetul şi scrierea, urmând ca vocabularul şi scrierea să fie predate în următorii ani.
„Nu cred că i-ar ajuta prea mult să înveţe toate materiile în rusă, cum se vehiculează în noua lege a Educaţiei. Ba, mai mult, eu apreciez limba maternă, dar trebuie să respectăm faptul că trăim în România şi trebuie să vorbim româneşte", spune ea.
La şcoala din Sarichioi au venit şi elevi români, după ce s-a desfiinţat şcoala de la Enisala. Dar chiar şi ei stau la orele de limbă maternă. Sunt maximum patru elevi români într-o clasă de ruşi lipoveni (sau etnici, aşa cum se autointitulează ei). De la anul se vor face rusa opţional şi la grădiniţă, începând cu grupa mijlocie.
„La ce ne-ar ajuta?"
Directoarea Natalia Pavlov crede că şcoala facută exclusiv în limba maternă le limitează copiilor oportunităţile pentru viitor.
„Noi nu vrem autonomie, nu vrem şcoală în limba noastră. Nouă ne este de ajuns să-i învăţăm pe copii să vorbească ruseşte câteva ore pe săptămână. Eu spun aşa: «bine, facem clasă de I-IV în limba rusă, facem şi gimnaziu, dar apoi unde merg copiii aceia? Nu ştiu decât materie în limba rusă». Poate prin cine ştie ce minune se face şi un liceu, bun. Dar numai noi avem 350 de copii, unde îi trimiţi pe toţi aceştia? De unde găseşti atâţia profesori? Şi apoi, ce facem cu studiile universitare?", argumentează Natalia Pavlov.
Elevii
