"Bailout" e termenul cel mai cautat pe Internet acum in Irlanda si cuvantul care apare aproape in fiecare fraza rostita de oameni. “Salvarea financiara” oferita de UE si FMI Irlandei a avut darul sa imparta societatea irlandeza, una dintre cele mai mici din Europa, in doua: cei care se bucura de ajutor si cei care cred ca Irlanda, cea vesnic luptatoare pentru independenta, si-a predat puterea organismelor internationale.
Potrivit celor mai noi date, Irlanda va primi 57 de miliarde de euro de la FMI, si 23 de miliarde de la UE, in total adica 80 de miliarde de euro pentru urmatorii ani, pentru a-si putea plati si sustine datoriile interne si platile sociale.
Iar situatia politica nu este prea buna: in aceasta dimineata Partidul Ecologist, care este prezent la putere si este principalul aliat al partidului de guvernamant Fianna Fail, a anunta ca va sustine Guvernul in prezentarea bugetului pe urmatorii 4 ani, apoi va cere alegeri anticipate in ianuarie 2011, iesind din Cabinet.
Dar cum s-a ajuns aici?
Irlanda actuala este produsul banilor “ieftini” oferiti de banci, este produsul exploziei imobiliare, este produsul investitiilor externe extraordinare. Irlanda insa nu produce: agricultura de export sta mai mult in productia de carne, industrie auto nu exista, turismul a inceput sa aduca din ce in ce mai putini bani, in ciuda renumelui Irlandei de tara ospitaliera, speciala si frumoasa.
Boomul economic irlandez a fost marcat si creat de industria bancara, de sectorul imobiliar si de investitiile in servicii. Adaugati la acest lucru o taxa corporatista de doar 12,5%, ce a atras in Irlanda majoritatea marilor companii de renume mondial. In Dublin se afla in prezent sediile centrale europene si pentru alte zone (Africa, Asia, etc) ale gigantilor Google, IBM, Microsoft, Intel, Coca-Cola, Facebook etc.
Sectorul
