A fi liber-profesionist sau freelancer presupune mult curaj, pentru că întreaga activitate şi, implicit reuşita depind doar de o persoană. În cadrul unei organizaţii, sarcinile sunt împărţite, iar responsabilitatea nu este resimţită la fel de mult. În România, cel puţin în mediul online, numărul liber-profesioniştilor este în creştere, iar acest fapt este un rezultat al dorinţei oamenilor de a învăţa, de a crea lucruri noi într-un cadru fără norme impuse.
Liber-profesionist poate deveni o persoană care-şi doreşte mai multe oportunităţi şi provocări în carieră faţă de a sta într-un birou în cadrul unei firme unde rutina reprezintă literă de lege. Mai mult, freelancing-ul se adresează persoanelor serioase şi care pot să-şi respecte obiectivele fără a fi „îndrumaţi" de un superior. Péter Barta, director executiv la Fundaţia Post Privatizare, consideră că freelancing-ul este un mod foarte natural de a realiza un venit, care necesită poate mai multă muncă decât un job oarecare, prin prisma faptului că munceşti pentru tine. „Un freelancer este o persoană care posedă cunoştinţe temeinice într-un domeniu şi expertiză dobândită fie prin educaţie formală sau nonformală, cum ar fi traininguri sau specializări. Este foarte important să înţelegem că expertiza teoretică este indicat să fie consolidată de o experienţă practică", explică Barta.
În România, ideea de liber-profesionist este prezentă în majoritatea domeniilor şi a venit ca soluţie la satisfacerea unor nevoi de dezvoltare personală care nu poate fi realizată în cadrul unei companii. „Profesioniştii români care aleg această soluţie o fac din motive precum nevoia de libertate, de control cât mai deplin al propriei vieţi profesionale, şi chiar pentru adrenalina suplimentară pe care o aduce viaţa unui freelancer care este simultan implicat în mai multe proiecte", susţine Andreea Holban, director operaţiun
