Serviciile secrete din România nu au reuşit să-şi dezlipească până acum eticheta "Ochiu’ şi timpanu’" de pe sigla NATO sub umbrela căreia funcţionează acum / Foto: Thinkstock O campanie prin care ne-am propus iluminarea obscurităţilor din peisajul serviciilor secrete, găsirea unor răspunsuri la întrebările "prea delicate". Şefii celor mai importante servicii româneşti, George Maior (SRI), Mihai Răzvan Ungureanu (SIE), Ştefan Pop (DGIPI), analişti prestigioşi, procurori şi foşti ofiţeri vor vorbi despre adevărurile incomode
În cele două decenii de democraţie scurse din 1989, serviciile de informaţii româneşti nu au reuşit să se hotărască dacă vor să trăiască doar în teoria conspiraţiei sau şi în practica ei. Aceasta este premisa campaniei "România, Top Secret", iniţiată începând de astăzi de Jurnalul Naţional. Miza noastră – să obţinem mai mult decât tăcere şi eschive la întrebările normale despre felul în care serviciile de informaţii ne supraveghează, ne apără, ne interceptează, ne oferă securitate sau, dimpotrivă, ne distrug până şi iluzia spaţiului intim într-o ţară pretins democratică, dar cu linii din ce în ce mai fracturate între competenţe legale şi abuzuri.
Demonizate în presă, acuzate de Opoziţiile diferitelor legislaturi, dar apărate de Puterile aceloraşi cicluri democratice, izolate de societate prin legi menite să le adăpostească şi cele mai mici detalii sub pecetea secretului de stat, serviciile secrete nu au reuşit să-şi dezlipească eticheta de "Ochiu’ şi timpanu’" nici măcar după ce au trecut sub umbrela NATO. E adevărat, nici alte instituţii similare colege de Alianţă nu au fost scutite de scandaluri. Preşedinţia Franţei a fost în urmă cu doar câteva săptămâni zguduită de acuzaţiile cotidianului Le Monde potrivit căruia Palatul Elysée ar fi ordonat Serviciului Intern de Contraspionaj (DCRI) supravegherea ziariştil
