Ieri PDL-ul şi-a tras-o nasol şi pe lungă durată. Dacă partidul ăsta ţinea la soarta lui, n-ar fi trebuit s-o ungă preşedintă a filialei de Bucureşti pe Elena Udrea, în rol de papă. Nu din motive de sex, ci din cauză că ea nu mai e nici puţinul care a fost pe vremea cînd era ceva. Iar dacă Traian Băsescu ţinea cît de cît la PDL-ul lui n-ar fi impus-o pe Elena Udrea la şefia acestei filiale.

O fi ea energică, o fi avînd poşete de firmă şi un farmec imens pentru Teodor Baconschi, dar bucureştenii n-o mai înghit. Din tipa simpatică şi înfiptă din primul mandat al lui Traian Băsescu, Elena Udrea a ajuns ministreasa care plăteşte datoriile din campania electorală a PDL-ului şi a lui Traian Băsescu.

Baroana sălilor de sport la vreme de criză şi a investiţiilor pentru dezvoltarea clientelei partidului, Elena Udrea şi-a pierdut hazul şi, ceea ce e mai rău pentru PDL, nu pare un far al guvernului, ci o lanternă cu halogen. Nu-ţi face lumină, ci îţi bate în ochi. Cînd cu alegerea ei, Boc părea trist spre fiert, iar Blaga i-a ghicit viitorul. Un viitor al eşecului de una singură. Chiar şi galanteria diplomatică a lui Teodor Baconschi, cea cu efortul uriaş de care ai nevoie ca să nu te laşi fermecat de Elena Udrea, conţine de fapt un mesaj negativ: că el face acest efort.

Traian Băsescu, cel care o împinge în faţă pe fosta lui şefă de cancelarie, continuă să vadă în ea ceea ce Elena Udrea nu mai e demult. Asta însă şi din cauză că Băsescu însuşi mai crede despre sine că e cel din primii ani ai preşedinţiei sale. Şi nu e.

Ieri PDL-ul şi-a tras-o nasol şi pe lungă durată. Dacă partidul ăsta ţinea la soarta lui, n-ar fi trebuit s-o ungă preşedintă a filialei de Bucureşti pe Elena Udrea, în rol de papă. Nu din motive de sex, ci din cauză că ea nu mai e nici puţinul care a fost pe vremea cînd era ceva. Iar dacă Traian Băsescu ţinea cît de cît la PDL-ul lui n-