Propunerea iniţială, cu 13 ani de învăţământ preuniversitar şi cu CA-uri formate din profesori, n-a plăcut parlamentarilor. Senatorii îi duc la şcoală pe copii timp de 14 ani şi lasă şcolile pe mâinile autorităţilor locale, formate în totalitate din oameni politici.

Legea Educaţiei Naţionale a ieşit din Senat cu câteva modificări extrem de controversate, considerate de mulţi aberante.

În primul rând, copiii sunt puşi să facă nu mai puţin de 14 ani de şcoală preuniversitară. Este vorba despre un an de grupa pregătitoare, patru ani de învăţământ primar, cinci ani de învăţământ secundar inferior sau gimnazial şi încă patru de învăţământ secundar superior.

Asta înseamnă că un copil care intră la cinci ani la grădiniţă, în grupa pregătitoare, va termina învăţământul preuniversitar abia la 19-20 de ani. Acest lucru este costisitor atât pentru familiile copiilor, cât şi pentru statul român, care va trebui să cheltuiască o grămadă de bani pentru şcolarizarea lor.

În varianta ieşită de la Camera Deputaţilor durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ de zi – era de trei ani pentru filiera teoretică, de trei sau de patru ani pentru filiera vocaţională şi de patru ani pentru filiera tehnologică.

De la Senat, propunerea este de patru ani pentru filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică, la forma de învăţământ cu frecvenţă, iar pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, durata studiilor să se prelungească cu un an.

Politică în şcoli

Tot mai mulţi oameni din sistem spun că atunci când a gândit forma de conducere a şcolilor, legiuitorul a încercat să pună profesorii în minoritate şi să le lase pe mâna comunităţii locale.

Astfel, comisia de învăţământ din Senat a modificat varianta iniţială a Legii Educaţiei spunând că în cazul în care consiliul de administraţie din şcoală este format din nouă membri,