Ciudatenia cea mai mare este ca "secretul" le scapa chiar celor care conduc "planul". Asa am ajuns sa nu mai intelegem ce se intampla cu noi. Ceilaltii nici atat. Probabil ca de asta si fug de noi pe la reuniunile internationale. Niste reprezentanti ciudati ai unei tari si mai ciudate. Bulversant caz. Acolo unde oamenii civilizati sunt obisnuiti sa gaseasca ratiune si explicatii, la noi normalul se transforma in mistica si paranormal.
Sa nu condamnam, asa cum s-a grabit toata lumea, "refuzul" lui Sarkozy de a sta de vorba cu Traian Basescu. Nu este vina presedintelui ca seful statului francez este si mai apucat decat al nostru. Ca Traian Basescu s-a purtat la summit-ul NATO ca si cum ar fi fost in inspectie la podul de la Maracineni este, iarasi, o alta poveste.
Pe cine reprezinta el in strainatate, ce vedem in spatele lui? O tara slab dezvoltata, cu probleme mai multe si mai mari decat gaurile negre si cu o lipsa de predictibilitate ce ii sperie pana si pe mafioti. Numai noi ne simtim bine asa. Cine si-ar dori un astfel de paznic la granitele Europei?
Basescu insusi, de ar fi fost in locul lui Sarkozy, ar fi refuzat Romania in Schengen. Totusi. Ultimii in toate cele bune, primii in toate cele rele, suntem printre cei mai mandri si mai orgoliosi europeni. Ne place sa credem ca aici s-a nascut Omul, de aici a plecat Crestinismul si tot aici se va sfarsi omenirea. "Tara lui Dumnezeu" - pentru asta am fost nascuti!
Visam sa traim clipa cand presedintele nostru va fi centrul atentiei si ii va pune la punct pe toti sarkozyii si berlusconii lumii. Ma tem ca asta si-a spus si Basescu, atunci cand la refuzul lui Sarkozy a raspuns dand scarbit din maini. Un fel de "du-te pe pustii cu tot cu Franta ta!" Cum am ajuns aici?
Din nou, politicienii si-au implinit cum au stiut mai bine "opera". Au lansat "Soarele PD-L", "mo
