Reorganizarea sistemului energetic naţional prin înfiinţarea celor două companii gigant de producere a electricităţii, Electra şi Hidroenergetica, a mai făcut un pas înainte după ce la sfârşitul săptămânii trecute adunările generale ale societăţilor care urmează să facă parte din cele două companii naţionale au aprobat procesul de înfiinţare.

Decizia a fost luată chiar şi în ciuda opoziţiei clare exprimată de managementul Fondului Proprietatea, acţionar la majoritatea companiile care urmează să intre în acest proces de reorganizare masiv. Pe lista opozanţilor se numără şi sindicatele din Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român, care urmează să fie divizată pentru a fi inclusă în Electra şi Hidroenergetica.

Opoziţia Fondului Proprietatea vine în contextul în care mulţi specialişti spun că fără companii puternice, sectorul energetic nu va avea capacitatea să atragă finanţări pentru modernizarea vechilor unităţi şi nici să devină un actor regional puternic.

Mai mult, potrivit unor reprezentanţi ai Hidroelectrica, în prima fază procesul de modernizare al unităţilor termo, care în mare parte trebuie înlocuite sau modernizate, va fi alimentat cu banii producătorilor de energie ieftină aşa cum este cazul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Modelul de campion naţional pe care România vrea acum să-l implementeze a devenit deja unul tradiţional în pieţe precum Italia, Franţa sau chiar Cehia unde sectorul energetic este dominat de jucători integraţi controlaţi de stat. România a avut şi ea la începutul anilor 2000 o companie energetică integrată a cărei spargere a fost impusă de către instituţii internaţionale aşa cum este Banca Mondială.

"Pe 19 noiembrie 2010 au avut loc Adunările Generale Extraordinare ale Acţionarilor la societăţile ce urmează a face parte din companiile naţionale Electra şi Hidroenergetica. În urma acestor şedinte, a