Școala „Jose Marti“ din Bucureşti a fost prima instituţie de învăţământ cu bazin de înot construită în comunism. Potrivit martorilor, piscina nu mai funcţionează însă din anii ’80. După ce şcoala a ajuns la primăria de sector, terenul pe care se afla piscina a fost retrocedat, iar moştenitorii l-au vândut.
Povestea şcolii cu bazin de înot a început în anii '60, la iniţiativa primarului comunist al Capitalei de atunci, Gheorghe Cioară. Motivele care au stat la baza acestei decizii reprezintă astăzi un mister: unii martori spun că şefii comunişti ai ţării au dorit să arate că pot crea condiţii moderne de învăţământ pentru copiii clasei proletare. Alţii susţin ca primarul Cioară a vrut doar ca fiica lui să aibă la dispoziţie un loc în care să înoate.
Arhivele nu au păstrat acte clare privind modul în care a apărut „şcoala cu bazin de înot". Chiar dacă nu există informaţii precise, şcoala şi bazinul ei par să fi fost construite şi date în folosinţă în 1964 - sau cel puţin aşa crede actuala directoare a şcolii nr. 56, Rozica Ştefan.
În urma evenimentelor din decembrie '89, documentele din care am fi putut afla şi de ce a fost construit un bazin de înot într-o şcoală teoretică, au dispărut. Directoarea Rozica Ştefan a venit în şcoală, ca profesoară de matematică în 1990 şi îşi aminteşte că ceilalţi dascăli ai şcolii i-au povestit că bazinul nu mai era funcţional din anii '80.
O întâmplare amuzantă, pe care i-au relatat-o atunci profesorii de sport a făcut-o să creadă că piscina neacoperită fusese oprită din cauza unei defecţiuni structurale.
„La aceea vreme, colegii de educaţie fizică îmi spuneau că atunci când se dădea drumul la apă în bazin, nu mai avea apă tot cartierul Piaţa Iancului. Probabil era o defecţiune la alimentare şi poate din cauza asta nu a mai funcţionat".
Vândută de pe o zi pe alta
Televiziunea
