Unii elevi bucureşteni se plictisesc când li se explică cum îşi pot folosi drepturile de cetăţeni. Elevi din patru colegii bucureştene au aflat la ce e bun Parlamentul şi cum se foloseşte dreptul la vot.

Într-o perioadă în care prezenţa la vot este din ce în ce mai scăzută, iar religia este o disciplină permanentă în toţi cei 12 ani de şcoală, educaţia civică se predă doar la gimnaziu, în clasele terminale. Nici măcar o oră de educaţie civică nu este prevăzută în trunchiul comun la liceu, deşi aceasta este perioada în care tinerii se apropie de vârsta la care devin votanţi.

Dirigenţia, încărcată de obiective

Prin ordin al ministrului Educaţiei, orele de dirigenţie ţin locul, în mod formal, unei minime educaţii civice. Profesorului diriginte îi revine sarcina „de a monitoriza participarea elevilor la programe, proiecte şi activităţi de voluntariat".

Tocmai de aceea, reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki au ales liceenii pentru a le vorbi despre instrumentele legale prin care pot sesiza autorităţile în legătură cu o decizie administrativă sau pentru a le explica care sunt principalele puteri în statul român şi care este rolul lor.

Cele 13 ore de dirigenţie au fost susţinute de experţi ai organizaţiei în liceele „Dante Alighieri", „Ioan Neculce", „Alexandru Ioan Cuza" şi în Colegiul Naţional „Elena Cuza" din Capitală. Mare parte dintre liceeni au ascultat cu scepticism informaţiile, care li s-au părut nu doar plictisitoare, dar şi inutile.

Nicoleta Andreescu, coordonator de program la APADOR-CH, a observat că sursele de informare ale tinerilor sunt slabe. „Acceptă subiecte de interes facile, uşor de utilizat, mai mult presa tabloidă. Este o totală lipsă de informare şi cel mai mult m-a uimit această atitudine, de anti-orice, fie că este vorba de conducerea ţării sau altceva", explică An