"Tigrul celtic" va cere un ajutor de 80-90 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, iar oficialii celor trei părţi implicate au început ieri-dimineaţă discuţiile privind detaliile acordului.

Anunţul oficialilor de la Dublin a pus capăt unei săptămâni de zvonuri, spe­culaţii şi ştiri pe surse despre ne­go­cieri secrete ţinute de autorităţile irlandeze pentru a sprijini propriile bănci, ameninţate cu dispariţia din cauza căderii pieţei imobiliare şi a scăderii creditării. Mai multe state care nu folosesc moneda euro au anunţat că vor acorda împrumuturi Irlandei: Marea Britanie va acorda un ajutor bilateral de 7 miliarde lire (8,15 miliarde euro), în vreme ce Suedia va furniza un miliard de euro în aceleaşi condiţii ca şi împrumuturile date Islandei şi Letoniei, la 3% dobândă. Guvernul Irlandei pre­gă­teşte buget de austeritate pe patru ani şi care vizează, probabil, reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde euro, potrivit Reuters. Dintre noile măsuri ar putea face parte o nouă taxă de proprietate, ca şi tăierea unor servicii sociale. Autorităţile europene speră că pachetul va stabiliza pieţele financiare, după ce dobânzile plătite de statul irlandez au crescut la ni­ve­luri foarte mari. Potrivit The Telegraph, costul anual al finanţării datoriei publice a Irlandei crescuse la 16 miliarde de lire sterline.

Presa irlandeză vede acceptarea pa­chetului de finanţare drept o "ca­pi­tulare ruşinoasă" în faţa birocraţilor de la Bruxelles, după 90 de ani de in­dependenţă. "După două săptămâni de minciuni flagrante, guvernul va cerşi la Bruxelles, după ce a provocat fa­limentul statului prin politicile lui. Birocraţii europeni ne vor gestiona afa­cerile. Cu toate acestea, ne-a ră­mas o singură putere, de a-i sancţiona pe cei responsabili de distrugerea na­ţiunii. Uniunea Europeană (UE) şi Fon­dul Monetar Internaţional (F