Românii iau antibiotice mai puternice decât ar trebui, fără să ştie că în acest fel îşi pun în pericol sănătatea

Răcelile şi infecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice, administrarea unor astfel de tratamente afectând flora intestinală şi generând rezistenţă la produsele utilizate greşit, a anunţat, luni, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii a spus că rezistenţa la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică, datorată, în mare măsură, utilizării inadecvate a antibioticelor. "Tratarea rezistenţei este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu mai sunt active trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescris antibioticul respectiv câţiva ani, până când bacteria uită de acest medicament", a explicat Adrian Streinu-Cercel.

El a precizat că, de exemplu, rezistenţa la antibiotice în cazul stafilococului auriu este de până la 50 la sută, iar la infecţia cu E.coli este de 30-40 la sută. De asemenea, şi la klebsiella pneumoniae nivelul de rezistenţă la antibiotice este foarte mare.

Grecia, campioana Europei la antibiotice

Adrian Streinu-Cercel a mai spus că ar fi bine ca în cazul tratamentului să fie recomandată o antibiogramă, dar este esenţial ca oamenii să nu ia singuri antibiotice pentru că au aflat că ar fi bune.

Rezultatul antibiogramei este dat în 24 de ore, dar numai în 30 la sută din cazuri sunt recomandate astfel de investigaţii, pentru că nu toate unităţile sanitare au laboratoare care să permită această analiză. Antibioticele nu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare, bacteriile dezvoltând rezistenţă prin mutaţii. Cele mai puţine antibiotice sunt administrate în ţările nordice, în timp ce Grecia este campioana absolută la numărul de antibiotice luat