Cei mai mulţi dintre ei sunt copii inteligenţi, cu o memorie extraordinară, care însă nu reuşesc să comunice şi, în multe cazuri, să iasă din lumea lor. Aşa se rezumă, în mare, profilul copiilor diagnosticaţi cu autism. Numărul lor este în creştere, însă, în prezent, în România, serviciile de asistenţă şi recuperare sunt aproape inexistente, la fel şi decontarea lor.
Citiţi şi:
Episodul 4: Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat
Episodul 3: Terapia unui copil autist ajunge şi până la 1.500 de euro
Episodul 2: “Am ajuns până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. Este o nenorocire”
În România, autismul nu este reglementat în niciun fel şi nu se ştie cu exactitate numărul copiilor bolnavi. Ministerul Sănătăţii se raportează la cifrele europene care spun că 1 din 150 de copii născuţi au autism. Medicii români care se ocupă de copiii cu autism afirmă că, deşi nu dispun de cifre, numărul cazurilor cu care se confruntă a crescut considerabil. Nu îşi pot explica creşterea, dar speră că legea 151/2010, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010, va rezolva problema acordării de sprijin persoanelor cu autism, a specialiştilor în domeniu, dar, mai mult, vor exista banii necesari pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Un număr de 3.828 de copii sunt înregistraţi cu autism la Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului, însă numărul celor care au tulburări de spectru autist este de aproape 10 ori mai mare. Potrivit unei note de fundamentare a unei propuneri de politică publică înaintată Ministerului Educaţiei de asociaţia Autism România, peste 30.000 din populaţia totală cu grupa de vârstă 0 -18 ani prezintă risc de tulburare autistă. Estimarea a fost bazată pe studiile din SUA şi Marea Britanie care spun că 1 din 150 de copii dezvoltă tullburare de spectru autist.
La noi, din păcate, nu sunt studii pen
