Scandalul "mită la MAI" a scos la suprafaţă conflicte mai vechi la vârful ministerului, iar "denunţătorul" Fătuloiu, până acum destul de zgârcit în ieşiri publice, s-a transformat în acuzator vehement al colegilor, ignorând recomandările şefului său, care i-a cerut să se abţină de la declaraţii.
Aşa se face că devine tot mai dificil de stabilit ce este mai grav în acest scandal: derularea discutabilă a denunţului şi a dosarului mitei în sine, statutul lui Fătuloiu - victimă sau vinovat, acuzaţiile sale destul de slab argumentate la adresa colegilor şi a subordonaţilor sau insubordonarea proprie faţă de ministrul care i-a cerut să renunţe la declaraţii în absenţa unor rapoarte oficiale care să le susţină.
Se pune întrebarea care este miza lui Dan Fătuloiu în acest caz. Gândită în termenii unei onestităţi extreme, ar putea fi "curăţirea ministerului, combaterea corupţiei", însă acest fapt este pus la îndoială de piesele lipsă din "filmul mitei", cele mai fireşti dubii fiind legate de modul practic în care o persoană cu nenumărate dosare poate intra în contact cu un înalt oficial al MAI, ba mai mult, poate ajunge în biroul acestuia pentru o discuţie între patru ochi. Acuzaţiile lui Fătuloiu la adresa colegilor şi scandalul în care este implicat au făcut aproape uitat cazul Mararu-Şoric. Preocupat de trădările unora şi de incompetenţa altora, Dan Fătuloiu uită să explice cum fiul său a ajuns să aibă afaceri cu personaje controversate care îi propun, simplu, o mită de un milion de euro pentru tatăl său.
Momentul ales de Fătuloiu pentru răfuieli cu colegii este cum nu se poate mai nepotrivit, intervenind într-o perioadă de maxim scepticism al europenilor privind capacitatea României de a răspunde exigenţelor aderării la Spaţiul Schengen. Dincolo de dosarul "mită la MAI", afirmaţiile "numărului 2" al ministerului cum că Poliţia română nu a făcut nimic în
