Românii s-au obişnuit să dea şpagă medicilor de familie, chiar dacă nu li se cere, rezultă dintr-un sondaj pe tema serviciilor de medicină de familie din Bucureşti, realizat de Bursa de Reclamă. 57,8% dintre respondenţi au recunoscut că au oferit atenţii medicului de familie, în timp ce doar 14.7% au declarat că medicii de familie le-au cerut o sumă de bani nejustificată pentru eliberarea unor documente medicale. Dintre cei care au dat şpagă medicului de familie, 78% au recurs la acest gest fără să li se ceară. "Rezultatele studiului realizat de Bursa de Reclamă par să contrazică ipoteza potrivit căreia medicii sunt cei vinovaţi de corupţia din sistemul de sănătate, devenită deja un clişeu. Cred că, în multe domenii, cercetările statistice, riguroase din punct de vedere ştiinţific, pot furniza informaţii mult mai relevante privind cauzele unor probleme majore. În sistemul de sănătate, corupţia pare să fie o problemă de mentalitate şi pare să fi contaminat şi domenii conexe, cum ar fi cel al medicinei de familie, care funcţionează după principii private", apreciază Valentin Oeru, directorul general al TradeAds Interactive, firma care administrează Bursa de Reclamă. Serviciile de medicină de familie nu sunt finanţate direct de către stat. Medicii de familie sau cabinetele acestora funcţionează ca entităţi private, serviciile fiind decontate de către Casele de Asigurări de Sănătate din fondurile plătite de asiguraţi sub formă de contribuţii la asigurările de sănătate. Medicii de familie îşi găsesc singuri clientela, iar remuneraţia lor depinde de numărul de pacienţi şi de serviciile prestate. Serviciile medicilor de familie sunt decontate de Casa de Sănătate, în 2010 sumele având o componentă "per capita"- 70% din totalul sumelor alocate, şi în funcţie de activităţile prestate - 30% din sumele alocate. Cercetarea statistică realizată de Bursa de Reclamă a avut la b