Asistenţa financiară a UE şi FMI salvează băncile irlandeze şi susţine bugetul greu încercat de criză, dar grăbeşte sfârşitul guvernului de la Dublin, acuzat că "a îngenuncheat" ţara. Sursa: REUTERS
La o noapte după ce Dublinul a clacat în faţa crizei şi a solicitat asistenţa financiară a UE pentru a preveni prăbuşirea băncilor şi pentru a reduce costurile de creditare, guvernul premierului liberal Brian Cowen a devenit, ieri, ţinta tuturor frustrărilor şi criticilor irlandeze. Editorialele sumbre şi titlurile tabloide, care învinuiau guvernul şi deplângeau "umilirea" ţării în faţa "birocraţilor nealeşi" ce vor conduce Irlanda de la Bruxelles, sunt însă cea mai mică dintre problemele lui Cowen.
Partenerii liberalilor din guvern, Verzii, au cerut alegeri anticipate la începutul lui 2011, iar independenţii din parlament ameninţă să-şi retragă sprijinul acordat executivului chiar mai devreme, ceea ce ar pune în pericol adoptarea bugetului de austeritate, programată pentru 7 decembrie. Din opoziţie, Partidul Laburist şi Fine Gael au cerut la rândul lor declanşarea imediată a alegerilor anticipate, în vreme ce un mic grup de protestatari s-a ciocnit cu poliţia în încercarea de a pătrunde în clădirea guvernului, potrivit Reuters.
Austeritate înainte de toate
Irlanda va primi de la UE şi FMI până la 80-90 de miliarde de euro pentru a-şi susţine băncile lipsite de finanţare şi bugetul greu lovit de criza financiară. Mare parte din băncile irlandeze, aflate la un pas de prăbuşire după politica împumuturilor riscante practicată în timpul boomului imobiliar din anii trecuţi, au fost naţionalizate, cu costuri care au ridicat deficitul bugetar la un neverosimil 32% din PIB.
În schimbul împrumutului, Irlanda se va angaja într-un vast program de restructurare a sectorului bancar. În paralel, guvernul va prezenta un pachet de
