Statul român ar trebui să păstreze hidrocentralele şi unităţile nucleare şi să vândă complexurile energetice şi termocentralele, pentru modernizarea acestora, spun oficialii Băncii Mondiale. Atât instituţia bancară, cât şi Franklin Templeton, compania care administrează Fondului Proprietatea, estimează că noii giganţi energetici din România vor avea probleme financiare.

Guvernul şi-a propus reorganizarea sectorului energetic de stat în două noi companii - Electra şi Hidroenergetica - ce ar urma să cuprindă atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoarele nucleare, ceea ce va însemna ca un sfert din capacităţile hidro să fie rupte de Hidroelectrica şi să treacă în subordinea celeilalte companii. Electra va încorpora Nuclearelectrica, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi sucursalele Hidroelectrica din Sibiu, Vâlcea şi Târgu-Jiu. Hidroenergetica va include termocentralele Paroşeni, Deva şi Electrocentrale Bucureşti, restul hidrocentralelor şi patru din cele şapte mine de huilă din Valea Jiului. Acest mod de restructurare nu este benefic pentru sistemul energetic românesc, în primul rând pentru că această reorganizare va alunga investitorii străini, a declarat, pentru „Adevărul", Doina Vişa, senior operations officer pe probleme energetice în cadrul Băncii Mondiale. Mai citeşte şi: Banca Mondială: "România a introdus târziu măsurile de austeritate" „Preţul în piaţă va fi dictat de cele două entităţi, iar investitorii deja se retrag", spune oficialul Băncii Mondiale.

În opinia sa, faptul că hidrocentralele vor susţine din profitul lor investiţiile necesare în termocentrale va trage în jos şi sectorul hidro, care în prezent este profitabil. „Guvernul vorbeşte de rolul regional al acestor două companii, însă noi omorâm sectorul energetic din ţară", spune Vişa. Banca Mond