De la declansarea crizei economice Curtea Constitutionala a emis o serie de decizii privind legalitatea masurilor Guvernului ce au generat reactii puternice in lumea politica si o parte a societatii civile. Una dintre deciziile indelung discutate a fost invalidarea masurii reducerii cu 15% a cuantumului pensiilor, pe motiv ca aceasta ar fi restrans esenta dreptului la pensie garantat de Constitutie. Ca urmare a deciziei de neconstitutionalitate, Guvernul s-a vazut nevoit sa mareasca cu 5% cota TVA-ului pentru a compensa colectarea veniturilor, a acoperi cheltuielile si a stabiliza o economie afectata de criza globala. Implicatiile economice si politice ale deciziei Curtii au dus la dezbateri pe tema competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta in privinta constitutionalitatii legilor fiscale si bugetare. Tarile din jurul nostru, si ele afectate de criza economica, se confrunta cu probleme similare. Spre exemplu, Parlamentul de la Budapesta a votat de curand o lege ce limiteaza competenta Curtii Constitutionale maghiare in aceste domenii. Chiar daca asemenea propuneri concrete nu sunt (inca) vehiculate in contextul romaneasc, perpetuarea crizei economice, in special in Europa, si continuarea masurile de austeritate anuntate de Guvern dupa data de 1 ianuarie 2011 vor readuce in prim plan atat problema efectelor deciziilor Curtii in perioada de austeritate economica cat si tema mai larga a legitimitatii justitiei constitutionale.

In cele ce urmeaza vom vedea cum o lectura atenta a deciziilor Curtii duce o analiza mult mai nuantata a rolului acestei institutii decat lasa a se intrevedea discursul politic profund polarizat. In realitate, Curtea a acordat deseori Parlamentului si Guvernului o importanta marja de manevra, dovedindu-se mult mai receptiva decat ar fi facut-o alte curti constitutionale la argumentele bazate pe situatia exceptionala generata d