O ţară nu are viitor fără o şcoală bună, la fel cum un copil nu face nimic remarcabil în viaţă fără educaţie potrivită. Şcoala noastră este abandonată în sărăcie, harababură şi folosită în troc politic. Schimbarea directorilor de şcoli pe criterii politice este bomboana de pe colivă.

În universităţi se petrece un fenomen mai periculos. Ahtiaţi după bani, mahării universitari au transformat facultăţile în fabrici de avere. Intri oricum, contează doar să plăteşti taxele şi primeşti o diplomă fără valoare.

Facultatea a devenit supermarket. Mergi la raion, te serveşti cu patalama, treci pe la casă, achiţi preţul şi gata.

În unele facultăţi, la Timişoara cea de Drept este notorie, examenele se trec tot ca la supermarket. Cine cunoaşte sistemul ştie bine de ce Justiţia este îmbâcsită cu şpăgari fără scrupule. Corupţia se învaţă din facultate. Statul poate să tripleze bugetele DNA şi SRI fără rezultat, dacă nu educă moral viitoarele generaţii de judecători, avocaţi, procurori.

În 20 de ani de democraţie nimeni nu a gândit schimbarea radicală a scopului şcolii româneşti. În epoca IT este o prostie să foloseşti şcoala pentru a turna în capul elevilor informaţie seacă. Există Google pentru asta.

Dascălii nu sunt motoare de căutare, ei trebuie să fie modele de viaţă, surse de inspiraţie.

Cum poţi să ai o armată de modele, care să inspire generaţii, când tu, statul, îţi baţi joc de dascăli ? Îi plăteşti cu salarii obscen de mici, îi obligi să reziste într-un sistem pe care îl bulibăşeşti în fiecare an, murdăreşti cancelariile cu jocuri politice şi tolerezi un sistem în care banul este singura valoare.

Un om decent nu poate respira într-un astfel de mediu.

Şcoala românească este tot mai toxică moral şi asta ne poate costa viitorul.