Există însă o metodă de a modera anumite reforme radicale, anume experimentarea la scară redusă, iar reforma pentru care militez se pretează la acest tip de testare. Radicalismul ei poate fi temperat prin metoda menţionată, reducând scara aplicării atât pe verticală (alegând în locul organismului legislativ suprem un organism reprezentativ local), cât şi pe orizontală (limitând schimbarea la o singură subdiviziune administrativă). În practica revizuirii Constituţiei, asta ar presupune modificarea Art. 121 alin. 1 şi 122 alin. 2, care prevăd selecţia prin vot a consilierilor locali şi judeţeni, astfel încât să se lase la latitudinea Legislativului stabilirea modalităţii de selecţie a consilierilor locali, cu posibilitatea de a alege o subdiviziune administrativă (localitate) în care să fie testat sistemul de selecţie prin tragere la sorţi.

Să vedem, aşadar, cum ar arăta un astfel de sistem în practică şi care ar fi consecinţele aplicării lui. Actualmente, cetăţenii au dreptul să-şi aleagă reprezentanţi şi să fie aleşi în consiliile locale, pe listele partidelor sau ca independenţi. Ce s-ar schimba, dacă alegerile ar fi înlocuite cu selecţia aleatoare a consilierilor? O prima ipoteză plauzibilă este că s-ar schimba calitatea reprezentanţilor. Fără o preselecţie în interiorul partidelor şi fără o campanie electorală în timpul căreia candidaţii iau contact cu alegătorii, pare evident că în viitorul consiliu se vor strecura persoane complet nepregătite pentru deciziile pe care le reclamă calitatea de membru într-un organism al administraţiei publice locale (chiar dacă tragerea la sorţi se face de pe listele electorale, excluzând astfel persoanele cu probleme psihice grave, condamnaţii la pierderea drepturilor electorale sau minorii).

Această ipoteză are la bază însă două presupoziţii îndoielnice: 1) preselecţia în interiorul partidelor e de natură să păstre