Omenirea s-a hranit dintotdeauna cu visuri si legende, populand vidul cu bogatia imaginatiei. Din cele mai vechi timpuri, exista marturii despre creaturi fabuloase care populeaza teritorii necunoscute.
Argonautii au plecat in cautarea lanii de aur, in timp ce zeii se luptau intre ei pentru hegemonie, precum muritorii. Acestea erau sabloane, prototipuri ale unor posibile idealuri, iar umanitatea s-a hranit si continua sa se hraneasca cu mituri, asa cum nu a incetat niciodata sa caute potiunea tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte.
Colosseumul a oferit "painea si circul", dandu-i multimii drogul mult ravnit. Luptele gladiatorilor sunt acum inlocuite de fotbal sau de coride, in timp ce constructia stadioanelor moderne ia amploare, inspirata din arhitectura arenei antice, al carei model sfideaza timpul, aproape ca piramidele Egiptului.
Fie ca se numesc Spartacus sau Zidane, Hera sau Angelina Jolie, oamenii au avut intotdeauna nevoie de eroi si de modele care sa le hraneasca visele si sa le proiecteze idealurile neimplinite.
Acum, Hollywood-ul detine meseria cheie, in timp ce paparazzi urmaresc celebritatile, devenind tot mai des mesageri ai mortii.
Ce se ascunde in spatele splendidelor fotografii, ale chipurilor angelice sau senzuale, ale corpurilor perfecte si vietilor de vis ale idolilor nostri?
Cand vreunul dintre ei moare, suntem socati sa descoperim ca sunt si ei muritori ca noi, ca aratau ca noi, fara machiaj, ca aveau aceleasi probleme ca si noi, aceleasi anxietati sau depresii, aceleasi probleme care le tulbura visurile si sperantele unui viitor idealizat.
Dar imaginea si "produsul" lor sunt mai bine vandute dupa ce mor. E ca si cum diavolul asteapta dupa colt sa mai cada o stea, pentru a-i creste pretul la sume fabuloase.
Vanzarea de imagini este cea mai