Abia-salvata Irlanda, ţară cu o dată şi jumătate din economia României şi doar un sfert din populaţie, a ajuns cartoful fierbinte de care depinde soarta euro.
Ambele ţări au nevoie de ajutor financiar masiv. Diferenţa este că în cazul Irlandei, adunând şi scăzând, a meritat. În urmă cu doar 30 de ani, Irlanda era încă una dintre cele mai sărace ţări UE. Acum este una dintre cele mai bogate. Şi ei au avut de luat decizii grele, şi ei au făcut greşeli. Ce poate învăţa România din plusurile şi minusurile Irlandei:
+ Buna guvernare. Un partid, Fianna Fail (Soldaţii Destinului), domină istoria de nici 90 de ani a Irlandei independente. Înfiinţat chiar de eroul Irlandei moderne, Eamon de Valera, partidul a reuşit să rămână catalizatorul intereselor comune ale naţiunii. Buna reputaţie le-a permis politicienilor să ia decizii corecte fără o pierdere prea mare de popularitate. În ultimii zece ani, datoria publică a ţării a scăzut de la peste 100 la doar 20% din PIB, iar în 2007 Irlanda încă raporta excedent bugetar. Acum, Trezoreria are rezerve de lichidităţi care să-i ajungă până la sfârşitul anului viitor.
- Cheltuielile sociale. Când bugetul era copleşit de o avalanşă de bani, Irlanda a făcut aceeaşi greşeală pe care a făcut-o şi România în anii de frenezie. A angajat personal bugetar inutil doar pentru a ţine şomajul jos şi a mărit ajutoarele sociale la un nivel la care până şi asistaţii social fac parte din clasa de mijloc. Diferenţa este însă că Irlanda s-a întins doar atât cât să rămână pe excedent bugetar.
+ Educaţia. Acesta a fost principalul pariu al unei ţări care nu avea aproape nici un avantaj local. În anii '60 şi '70, când toată Europa îşi redescoperea apetitul pentru litere şi arte, irlandezii finanţau doar universităţi pentru ai căror absolvenţi chiar exista cerere. Rezultatele s-au văzut: azi, forţa de muncă irlandeză este considerat
