Concursul a fost câştigat de consorţiul ASUB, format din 14 companii (birouri de arhitectură şi urbanism, de comunicare şi finanţare, de restaurare şi probleme de mediu, de sociologie şi antropologie urbană), care propune câteva zeci de proiecte şi subproiecte ce vor remodela şi revivifica zona aceasta vitală a Bucureştiului. După cum declară arhitectul Teodor Frolu, reprezentantul câtorva dintre firmele câştigătoare, acest mega-proiect – intitulat PIDU Central Bucureşti - cumulează 4 ani de discuţii şi propuneri, reprezintă o strategie care nu e importată, ci pur românească, care e simplă, coerentă şi suficient de ieftină ca proiect. Ea va fi finanţată din fonduri europene deja alocate (axa 1.1 pe 5 ani din Programul Operaţional Regional pentru regiunea Bucureşti-Ilfov) şi, deşi suma totală prognosticată se ridică la 135 de milioane de euro, ea poate atrage investiţii private de cel puţin 200 de milioane de euro în următorii 5 ani (vezi şi proiectul TUB – Trans Central Bucureşti pe www.centralbucuresti.ro ).

Cu toate acestea, Primăria Generală a Capitalei tergiversează de luni de zile semnarea contractului pentru achiziţionarea acestei Strategii câştigătoare, pe motive că suma de investiţie ar fi prea ridicată, deşi este evident că proiectele din Strategie vor putea fi etapizate, după ce vor fi supuse dezbaterii publice şi atragerii de fonduri suplimentare. Dar accesarea fondurilor europene presupune o documentaţie complexă privind, între altele, regimul de proprietate a terenurilor, problematică faţă de care sechelele proprietăţii colective comuniste şi actualul haos birocratic pot induce şi ele o lipsă de apetit din partea Primăriei Generale pentru a se angaja într-o asemenea investiţie. Oare ezitarea vine din prudenţă, din delăsare sau din interese greu de mărturisit?

Mai există şi litigiul cu firma concurentă Proiect Bucureşti, fostă firmă de stat