Paleontologii americani au anunţat descoperirea, în statul Utah, a două specii noi de dinozauri ierbivori cu cioc (iguanodonţi). Potrivit oamenilor de ştiinţă, citaţi de publicaţiile PhysOrg şi Archeology Daily, este vorba de două schelete conservate în rocă datând din perioada cretacică timpurie (în urmă cu 145 de milioane şi 100 de milioane de ani).
Pe unul dintre dinozauri, cercetătorii l-au denumit Hippodraco scutodens (dragonul-cal, foto stânga) – avea craniul alungit, ca al unui cal, cu o mandibulă puternică şi dinţi mari; scheletul acestui specimen avea circa 4,5 metri lungime, iar cercetătorul Andrew McDonald crede că acesta era încă în perioada de creştere. Hippodraco scutodens a trăit în urmă cu aproximativ 125 de milioane de ani.
A doua specie a primit numele de Iguanacolossus fortis (foto dreapta) – avea dentiţia similară cu cea a iguanelor din zilele noastre, dar dimensiunile ei erau cu mult mai mari, atingând, potrivit cercetătorilor, circa nouă metri lungime, transformând-o într-unul dintre cei mai mari iguanodonţi existenţi vreodată. Nu a fost stabilită deocamdată vârsta rocilor în care a fost găsit scheletul lui Iguanacolossus fortis, însă cercetătorii spun că acest specimen este cu câteva milioane de ani mai bătrân decât Hippodraco scutodens.
Paleontologii americani au anunţat descoperirea, în statul Utah, a două specii noi de dinozauri ierbivori cu cioc (iguanodonţi). Potrivit oamenilor de ştiinţă, citaţi de publicaţiile PhysOrg şi Archeology Daily, este vorba de două schelete conservate în rocă datând din perioada cretacică timpurie (în urmă cu 145 de milioane şi 100 de milioane de ani).
Pe unul dintre dinozauri, cercetătorii l-au denumit Hippodraco scutodens (dragonul-cal, foto stânga) – avea craniul alungit, ca al unui cal, cu o mandibulă puternică şi dinţi mari; scheletul acestui specimen avea circa 4,5
