La solicitarea Senatului, Academia Română a realizat un raport privind oportunitatea unora din măsurile propuse de Guvernul Boc în Legea educaţiei. Raportul nu este însă tocmai favorabil Executivului şi UDMR. „Principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic", se arată în documentul întocmit de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei.

Riscul predării unor istorii alternative

Autorii raportului consideră că, dacă ar fi aplicat proiectul de lege al Guvernului, limba română ar ajunge să fie „element marginal în educaţia minorităţilor naţionale", având caracter de limbă străină. Or, „regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenţilor străini veniţi în România cu burse de studiu, şi nicidecum cetăţenilor români". Totodată, Academia Română atrage atenţia că prin crearea posibilităţii ca adeverinţele către părinţi să fie emise în limba maternă (la fel, calificativele să fie trecute în limba maternă) se „asigură cadrul legal pentru debutul oficializării la nivel naţional al unor limbi materne, nerecunoscute de Constituţie".

În privinţa articolelor din lege care permit ca minorităţile naţionale să beneficieze de „manuale din import" şi ca unele discipline să fie predate diferenţiat, Academia consideră că astfel se va ajunge la „predarea unei serii de istorii alternative", ceea ce nu va face decât „să genereze disensiuni interetnice".

Discriminarea pozitivă a elevilor minoritari

Raportul vorbeşte şi despre discriminarea pozitivă a elevilor minoritari. De pildă, aceştia ar putea beneficia de fonduri pentru transport, cazare şi masă fără restricţii legate de distanţă, în timp ce pentru elevii de etnie română unităţile de învăţământ trebuie să fie la maximum 50 de km pentru