De-a lungul secolelor, ruinele dacice au dat naştere unor mituri care de care mai bizare.

Incontestabil, Sarmizegetusa Regia este inima Daciei. Înconjurată de o salbă de cetăţi şi fortificaţii, ea reprezintă probabil cel mai complex sit arheologic fortificat antic din România. Împânzit cu păduri, pe o suprafaţă de peste 30.000 hectare, sistemul fortificat al cetăţilor dacice ascunde, pe lângă o fascinantă istorie a dacilor, şi multe enigme. O dată cu ele vin şi controversele. Din totalul acestui areal, mai puţin de 3% sunt săpate şi cercetate sistematic de către arheologi. Dacă este însă să adăugăm şi cercetările neoficiale ale căutătorilor de comori, atunci probabil că am putea ajunge la un 5-6%. Ruinele au dat naştere unei serii întregi de mituri. Iată 10 dintre ele:

1. Comoara dacilor

Probabil că cea mai curioasă controversă, cea mai plină de mister şi de strălucire este aceea a aurului dacic din Munţii Orăştiei. Românii au învăţat la şcoală sau din filmele lui Sergiu Nicolaescu faptul că un trădător, pe nume Bicilis, a arătat romanilor comoara ascunsă a lui Decebal. O fabuloasă cantitate de aur şi argint a fost cărată la Roma de aceştia. 330 tone de argint şi 160 tone de aur au făcut ca Imperiul Roman să răsune 123 de zile în cântec şi dezmăţ în ceea ce istoricii numesc cea mai mare serbare din istoria omenirii. Mulţi istorici au crezut şi au stabilit cu tărie că aceea a fost adevărata comoară, marea comoară a lui Decebal. Dar descoperiri ulterioare, de la faimoasa comoară a lui Martinuzzi descoperită în albia Râului Strei, urmată de goana după aur dintre 1802 şi 1804, când mii de oameni au invadat Munţii Şureanu în căutarea aurului şi până în epoca actuală, a "kosoniadei" moderne, începută prin anii 1990, toate acestea infirmă părerile istoricilor potrivit cărora comoara ar fi fost stoarsă de romani. În această perioadă scursă de la retrage