Președintele COSR vorbește despre rugby, sportul de care este legat sufletește, sprijinul părinţilor săi şi cauzele ce l-au determinat să rămână în Franța, în 1987. Fostul jucător de linia a treia crede că minimalizarea educaţiei fizice în școală va avea efecte nefaste asupra generaţiilor următoare și crede că s-a făcut o mare greşeală când viitorul Stadion Naţional a fost gândit fără pistă de atletism.
”Adevărul”: În această lună se împlinesc nouă ani de când aţi trecut la conducerea sportului românesc. Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat în această perioadă? Ați avut și neîmpliniri?
Octavian Morariu: Sunt mulțumit de ceea ce am realizat la rugby. Am preluat Federația într-un moment foarte greu (n. red. - în noiembrie 2001, după acel 0-134 al României cu Anglia). Era un moment de cumpănă, de a fi sau a nu fi. Alături de jucători, antrenori și sponsori am reușit să menținem România pe harta țărilor importante în rugby. La Agenția Națională pentru Sport, plecând de la un cadru legislativ corect, am avut realizări. Am făcut Legea privind Lupta împotriva Dopajului, Hotărârea de Guvern legată de violența pe stadioane. Am avut un buget mare, și-n an preolimpic, și-n an olimpic. Iar rezultatele s-au văzut. Jocurile Olimpice de la Atena au fost bune. Redemarasem și lucrările de modernizare a Stadionului Național în condiții foarte bune. Din păcate, proiectul inițial a fost abandonat. Și din păcate se face acum un stadion care este numai de fotbal și de două ori mai scump. La Comitetul Olimpic, global sunt mulțumit. Am finalizat Complexul de la Izvorani, terminăm Casa Olimpică și Muzeul Sportului, am constituit Polul România, am făcut Academia Olimpică de Excelență. Rezultatele de la Beijing au fost, aș zice, corecte, fără să fie entuziasmante. Trebuie să ne dăm seama că România, din păcate, nu mai este ceea ce era. Și nu pentru că nu am avea potențial,
