Mai multe ţări din Est au o problemă care le creează mari dificultăţi, ca urmare ţările respective cerând, într-un demers comun, Comisiei Europene de la Bruxelles s-o rezolve, întrucât provine dintr-o acţiune care nu le aparţine în integralitate şi pe care, dimpotrivă, au fost îndemnate - pentru a nu spune obligate - chiar de către Comisie, printre alţii, s-o întreprindă. Este vorba de adoptarea sistemului de pensii obligatorii administrate privat, care funcţionează pe baza dirijării către acest sistem a unei părţi din contribuţiile strânse în sistemul public de pensii. Pentru a spune pe şleau cum stau lucrurile, este vorba de un sistem care nu există de fapt în ţările occidentale şi care a fost inventat tocmai pentru ţările estice şi este aplicat, la presiunea Băncii Mondiale, ca un experiment vast în ţările Europei Centrale şi de Est. Nimeni nu ştie însă cu ce consecinţe pe termen lung, căci sistemul strânge într-adevăr bani pentru pensii în conturi individuale, abandonându-se devălmăşia distorsionantă din sistemul public de pensii, dar fără vreo garanţie, administrarea fondurilor fiind făcută de societăţi private care, în mod obiectiv, nu pot oferi nici o garanţie, mai ales pe termenul lung ce intră în discuţie!

Din unghiul avut în vedere aici, ţările respective, ca urmare a aplicării acestui sistem, ajung într-o gravă discriminare faţă de ţările occidentale, de altminteri şi mult mai dezvoltate, care nu-l aplică. Sistemele lor de pensii publice înregistrează deficite suplimentare din această cauză, grevând negativ asupra bilanţului global al bugetului public consolidat, care cuprinde şi soldul bugetului public de pensii. În consecinţă, la acelaşi nivel (procentual) de deficit bugetar, o ţară din Vest poate promova cheltuieli sau investiţii publice la concurenţa integrală a deficitului, în timp ce o ţară din Est n-o poate face într-o măsură similară pent