Guvernatorul Bancii Nationale inregistreaza o adevarata inflatie de iesiri publice, dupa ce ne-a obisnuit ani la rand cu o deflatie a declaratiilor aproape suspecta. E greu de spus daca doar criza si efectele ei tot mai naucitoare asupra statului si populatiei l-au determinat sa ne blagosloveasca cu intelepciunea domniei sale.
De cele mai multe ori, opiniile lui Mugur Isarescu au fost considerate etalonul cumpatarii economice. Putem folosi timpul trecut. Odata cu aglomerarea declaratiilor publice, a inceput sa scada si precizia ideilor sale. Incercand sa dea de capatul crizei, Isarescu a ajuns la o concluzie surprinzatoare. Romanii care au luat credite sunt de vina pentru datoria externa privata a tarii, care a crescut de sase ori in ultimii 10 ani.
"Este clar ca decizia de indatorare a Romaniei a fost democratica. Nu a luat x sau y decizia, ci vreo patru milioane de romani. La intrebarea cine a indatorat Romania, trebuie sa avem in vedere acest lucru, care nu este de neglijat. Bancile au ademenit populatia, dar sunt intermediari. Nu s-au imprumutat ele ca sa indatoreze tara, s-au imprumutat romanii. Intra si cei care au acum frigidere..."
Pe langa multele cifre pe care guvernatorul le-a oferit in expunerea de idei, principiul de baza care sta la baza judecatii lui Isarescu este ilustrat foarte bine de citatul de mai sus. Intreaga constructie, aparent logica, este insa un sofism delicat si cu grija mestesugit. Ceea ce nu il face mai putin fals. In sine, concluzia lui Isarescu tradeaza o crasa banalitate.
Desigur ca romanii "sunt vinovati" pentru gradul datoriei externe private a Romaniei, ca doar nu or fi chinezii sau americanii. Desi, dintr-un anumit punct de vedere, o buna parte din banii obtinuti din imprumuturi au ajuns, in final, oriunde in alta parte numai in tara nu. Si nu doar pentru ca romanii au ales sa isi cu
