Statutul de utlilitate publică, demolarea clădirilor-monument şi poluarea sunt câteva dintre obiecţiile ridicate ieri, de mai multe ONG-uri, în cazul lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei. În replică, primarul Capitalei a declarat că reacţia activiştilor este “de atmosferă”, municipalitatea având toate aprobările necesare pentru realizarea obiectivului.
Reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, avocaţi şi reprezentanţi ai cetăţenilor expropriaţi au formulat ieri un protest faţă de „legalitatea şi oportunitatea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei”.
Lucrările la viitorul bulevard, ce va uni Guvernul de Palatul Parlamentului, au ajuns la pragul imobilelor care trebuie demolate, iar faptul că multe dintre acestea sunt declarate patrimoniu naţional a stârnit spiritele.
„Legea obligă ca înainte să se declare o lucrare ca fiind de utilitatea publică să se emită un plan urbanistic zonal (PUZ). Consiliul General al Municipiului Bucureşti a emis un PUZ în 2006 care nu cuprinde regimul de construire, reţele şi alte elemente de bază. De asemenea, nu are aviz de la Ministerul Dezvoltarii, de la mediu şi nici de la Ministerul Culturii”, se arată în documentul elaborat ieri.
Suspiciuni asupra costurilor
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii, Radu Enache, a declarat ieri, pentru “Adevărul de Seară”, că, într-adevăr, nu s-a primit nicio solicitare de la Primăria Capitalei cu privire la declasarea imobilelor-monument din zona Buzeşti, cuprinse în planul de demolare.
„Dacă vom primit cererea, soluţionarea acesteia ar putea dura mai multe luni”, a completat directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural, din cadrul Ministerului Culturii, Daniel Cherecheş.
Un alt semnal tras de către ong-işti se referă la cheltuirea banului public: „Municipalitatea dore
