70% din datoria externă este privată

Băncile au fost intermediari pentru o populaţie avidă de aspiratoare, frigidere şi case

Mugur Isărescu: "Decizia de îndatorare a României a fost democratică"

Întrebarea cine a îndatorat România şi ce a făcut cu banii a început să se pună tot mai des în opinia publică românească într-un moment în care aceasta a ajuns la 90 miliarde euro, cifră despre chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a admis că, cel puţin la prima vedere, este înspăimântătoare. Câteva răspunsuri asupra acestei probleme au încercat să se găsească ieri în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Forumului Bancar Român, organizat de Finmedia şi BNR, în colaborare cu Asociaţia Română a Băncilor. Şeful băncii centrale a nuanţat situaţia spunând că din această datorie nu trebuie să uităm să scădem şi rezerva internaţională a României, care este la un nivel record, de 35 miliarde euro şi care poate fi apreciată ca fiind excedentară. Ponderea datoriilor acumulate de stat, inclusiv împrumutul contractat de la FMI, este, în prezent, mai mică de 40%. Cea mai mare parte a datoriei externe este privată şi nu statul este cel care trebuie să o plătească. Pe de altă parte - a completat Isărescu - "o datorie privată care nu este bine administrată şi condusă devine o problemă publică."

Băncile comerciale au fost principalul canal prin care s-a acumulat această datorie externă, reflectat printr-un vârf de 26 miliarde euro în 2008 al creditelor externe accesate de sistemul bancar românesc. În perioada de expansiune a creditului 4,5 milioane de români au contractat împrumuturi pentru achiziţia de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată. Alte 40 de miliarde euro au fost accesate de sectorul real, însă 70% dintre acestea au mers către zona bunurilor necomercializabile, construind un model nesustenabil al economiei naţi