Basarabenii vor trebui să decidă, duminică, dacă merg pe mâna partidelor proeuropene sau se întorc la politica izolaţionistă a comuniştilor. Duminică, moldovenii sunt chemaţi din nou la urne în cadrul unui scrutin ce ar trebui să pună capăt impasului politic de la Chişinău.

După eşecul din septembrie cu Referendumul constituţional, partidele prooccidentale aflate la guvernare la Chişinău speră să obţină, după alegerile legislative anticipate de duminică, un rezultat care să le permită să aleagă preşedintele ţării. Potrivit legislaţei moldoveneşti, şeful statului este ales în Parlament cu o majoritate de două treimi. În prezent, funcţia este deţinută interimar de preşedintele Parlamentului, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Sondajele din ultimul timp au arătat un trend ascendent pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), deşi comuniştii sunt creditaţi cu un scor destul de mare. Doar după ziua de 28 noiembrie vom şti dacă sondajele date publicităţii până acum au fost cât de cât corecte şi profesioniste sau se repetă figura de la referendum (anulat din cauza participării scăzute).

Citiţi şi:

Newsweek: Revoluţia decolorată- următorul test al Occidentului

Expert rus: Dacă duminică va câştiga coaliţia pro-europeană, Republica Moldova va avea o şansă serioasă să avanseze spre integrarea în Uniunea Europeană

Final de campanie agitat

În Partidul Democrat al lui Marian Lupu, apariţia pe liste a controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc a declanşat frământări în interiorul acestei formaţiuni. În tabăra democrat-liberală, liderul PLDM, Vlad Filat, a dus o campanie electorală pe două fronturi, una internă - deplasări în teritoriu, întâlniri cu cetăţenii, cu sinistraţii, toate bine „vândute" presei - şi alta externă - vizite la Bruxelles, la Bucureşti, la Roma etc. De pe urma funcţiei de premier, Vlad